Cu titlu

Nu stiu de ce dar am constat ca am o viata monotona. Fac toate lucrurile marunte si plictisitoare din casa. Afara ies rar , cand sunt in vacanta. Sunt prea comoda si sunt mandra de asta. Imi place sa merg cu trenul si sa scot capul pe geam. Vezi toate lucrurile atat de rapid. Peisajele care trec prin fata ochiilor intr-o clipa , inchizi ochii si incerci sa construiesti ce ai vazut. Nu am nevoie de sfaturi de viata. Ma plictisesc citatele de genul.

Reflecta adevarul dar nu si realitatea asa cum e ea. Treci prin viata cum vrei tu , faci ce simti , gresesti , lupti , cazi si stai putin , realizezi , te stergi in coate si hopa sus. Nimeni nu te ajuta , nu vin sa te ridice , eventual iti spun lucruri dragute. " De incurajare" ....dar n-am nevoie, serios. Eu decid ce si cum. Sunt constienta ca momentan sunt intr-o pauza in care levenesc ca un gandac de bucatarie . O sa ma schimb . " Nici tu nu crezi Miriam" . Stau si observ pe toti chiar daca nu va spun. Stiu cum sunteti , stiu tot. Imi place sa analizez tot ce prind, de la oameni , haine , obiecte , cladiri. Eu sunt cum vreau sa fiu si uneori o mai dau in bara. Imi place atat de mult sa fiu eu. Imi place atat de mult viata mea.